Tot întorcându-și fruntea după soare, O floare albă se rotea cântând, Plutind cu brațele unduitoare, Cu frunzele de aur și de vânt.
Priveam mirat cum fruntea i se-nclină Și cum mireasma blândă și-o purta. Atât de mult se-asemăna-n lumină Cu fruntea albă și cu mâna ta!
Refren: Dă-mi degetele tale De petale ninse și de vânt, Dă-mi ochii tăi, în care Stelele-s aprinse de-un cuvânt. Dă-mi lumina cea lină, Dă-mi floarea ce se rotea Și purta, senină, O petală spre cer cu ea.
Dă-mi floarea ta, să o confund cu focul, Petalele să ți le urc spre cer, Să-ncercuiesc cu mâna dreaptă locul Luminii începătoare din eter.
Fii floarea mea aprinsă ca un soare Pe cerul meu înmărmurind etern, În timp ce razele ocrotitoare Se cern peste păduri de vis, se cern...
(Refren)
Tot întorcându-ți fruntea după soare, Priveam mirat, mirat...Teksty umieszczone na naszej stronie są własnością wytwórni, wykonawców, osób mających do nich prawa.