---

În grădina casei mele e copacul,
Care cântă şi pe frunze şi pe vânt,
Care ştie tot ce-mi place şi ce simt,
Care ştie cântecul ce-n vreme-l cânt.

În grădina casei mele e copacul,
Care-mi spune să fiu mândru cum e el,
Care-mi spune să-mi ţin fruntea dreaptă tot mereu,
Fie ploaie, fie soare, fie nori, tot ca el!

Copacul demn se-nalţă în grădina mea,
Încărcat de roade şi de noapte grea,
Au încercat duşmani să-l culce la pământ
Şi să-l ştie-ngenuncheat.
Copacul demn se-nalţă în grădina mea,
Ameţit de soare, de lumina grea,
Acest copac e trup din trupul ţării sfânt
Şi-o fi veşnic pe pământ.

În grădina casei mele e copacul,
Stă de pază şi la bine şi la greu,
Simt în braţe lemnul tare şi-l sărut mereu
Şi copacul se transformă dintr-o dat': sunt chiar eu!

Copacul demn se-nalţă în grădina mea,
Încărcat de roade şi de noapte grea,
Au încercat duşmani să-l culce la pământ
Şi să-l ştie-ngenuncheat.
Copacul demn se-nalţă în grădina mea,
Ameţit de soare, de lumina grea,
Acest copac e trup din trupul ţării sfânt
Şi-o fi veşnic pe pământ.

---

Teksty umieszczone na naszej stronie są własnością wytwórni, wykonawców, osób mających do nich prawa.